Aseară, la fel ca mulţi
alţii, am citit scrisoarea studentei românce de la Londra, care este profund
nemulţumită de Occident şi de englezii ăștia libertini.
Deşi azi am citit, pe mai
multe bloguri, răspunsuri la scrisoarea respectivă, am zis că, de ce, mă rog,
să nu îmi dau şi eu cu părerea despre ce a scris domnişoara. Doar am şi eu blog
şi sunt studentă în Anglia.
Zic să începem!
Prima greşeală pe care o
face autoarea scrisorii este modul în care ne explică ea nouă cum stă, de fapt,
treaba prin Occident. Cei mai mulţi dintre noi, ăştia care am citit textul ei,
am avut norocul să punem piciorul pe pământ străin. Că am fost în vacanţă, că
am plecat la muncă sau că ne-am dus la studii, cu chiu cu vai, am mai trecut şi
noi graniţele ţării şi ne-am făcut singuri opinii despre ce se petrece în afara
României.
